Aragonés editar

  Pronunciación y silabación: [ ˈkweɾ.no ]
  Etimoloxía: Del llatín cornu.

  Sustantivu editar

masculín singular cuerno; plural cuernos

  1. (Zootomía) Cuernu (d'animales rumiantes).

Referencies editar

  • Aragonario. Diccionario castellano/aragonés; Proyecto LINGUATEC & Gobierno de Aragón. Páxina web.


Español editar

  Pronunciación y silabación: [ ˈkweɾ.no ]
  Etimoloxía: Del llatín cornu.

  Sustantivu editar

masculín singular cuerno; plural cuernos

  1. (Zootomía) Cuernu (d'animales rumiantes).
  2. (Zootomía) Cuernu (nariz sobresaliente del rinoceronte).
  3. (Zootomía) Cuernu (asemeyao a un cuernu).

  Sinónimos

Referencies editar

  • Diccionario de la Real Academia Española; Real Academia Española, 2014, 23ª edición ISBN: 9788467041897. Versión on-line.